Comuna Dobârlău

Județul Covasna

Monografia comunei

SUMAR

Dobârlău

-0°C

cer fragmentat

Răsărit: 07:38
Apus: 17:21

Luni

-3/-7°C

Marți

3/-7°C

Miercuri

6/-3°C

Din punct de vedere al caracteristicilor geografico-umane, al tradiției și al culturii, comuna Dobârlău se aseamănă cu celelalte localități din Depresiunea Întorsurii. Unitatea administrativ- teritorială se situează aproape de axa centrală a județului, fiind intercalată între următoarele unități administrativ- teritoriale:
– În nord, comuna Ozun,
– În est, sud- est, Orașul Întorsura Buzăului,
– În sud comuna Teliu, județul Brașov,
– În sud-vest, comuna Prejmer, județul Brașov,
– În vest, comuna Chichiș,
– În nord-vest comuna Ozun.
Comuna Dobârlău este una dintre comunele mijlocii din punct de vedere demografic și al extensiei teritoriale din județul Covasna. Se compune din patru localități: Dobârlău, Valea Dobârlăului, Mărcuș și Lunca Mărcușului. Comuna este străbătută de DJ103B, modernizat pe toată lungimea. Existența acestei căi de acces determină dezvoltarea durabilă a teritoriului administrativ.

Hidrografia comunei este densă. Densitatea rețelei hidrografice este data de mulțimea cursurilor de apă, care în majoritate covârșitoare fac parte din rețeaua hidrografică a Oltului, afluentul principal al Râului Negru fiind Râul Tărlung, al cărui afluenți sunt Pârâul Finișoara și Pârâul Dobârlăiaș. Aceste cursuri de apă au debite scăzute în două dintre cele patru anotimpuri: vara și toamna, iarna și primăvara datorită alimentării pluvio-nivale au valori de debite ridicate, în unele situații aceste cursuri de apă au cauzat inundații importante. Pârâurile din bazinul Valea Dobârlăului sunt scurte și cu debite scăzute pe tot parcursul anului. În comună nu exista stație hidro-meteorologică.

Din punct de vedere biogeografic, majoritatea teritoriului administrativ se află la interferența din microregiunile geografice Țara Bârsei și Munții Întorsurii, fiind una dintre cele mai importante zone vegetaționale ale județului Covasna.
În zona de șes întâlnim în majoritate covârșitoare vegetație antropizată, câmpiile primare fiind transformate în terenuri agricole. Terenurile forestiere și de pășune reprezintă tipul de vegetație dominantă in comună. Fagul domină etajul vegetațional al pădurilor, la altitudinile de peste 700-800m, în nord-estul teritoriului administrativ întâlnim păduri de amestec fag-rășinoase.
Fauna este una caracteristică etajului vegetațional al pădurilor de fag și de amestec fag-rășinoase. Animalele caracteristice ale acestei zone montane sunt: cerbul carpatin, ursul, râsul, vulpea, lupul, mistrețul, șoimul.

Resurse importante ale subsolului sun apele minerale din Biborțeni, Malnaș, Vâlcele și Covasna. Alte resurse importante ale subsolului sunt rocile exploatate pentru construcții: andezitul, calcarul, gresia, dacitul, pietrișul, nisipul; minereurile de fier, opalele, ardeziile, izvoarele feruginoase și sulfuroase, apele carbogazoase, apele bicarbonate clorurate, depunerile de nămol terapeutic.

Sub aspect climatic, județul Covasna este caracterizat de o climă temperat –continentală moderată, uneori definite de cicloane vestice mai calde, de circulații vestice și nordice reci și anticicloane siberice. Valorile medii anuale ale temperaturii aerului variază între 2-7oC. În spațiul depresionar al județului Covasna sunt frecvente inversiunile termice înregistrate în circa 40% din zilele lunilor ianuarie și februarie. Aceste inversiuni sunt caracteristice depresiunii Întorsura Buzăului, unde iarna se înregistrează deseori valori mai scăzute de -30oC. Cantitățile de precipitații cresc odată cu altitudinea, de la 600mm în depresiuni la 1200mm în zonele montane.

Comuna Dobârlău, alcătuită din patru localități având rangul de sat formează una dintre cele mai vechi populate zone din aria umanizată a Depresiunii Țara Bârsei. Așezare de oieri, conform tradiției locale, denumirea localității provine de la pastorul Dobre- unul dintre primii locuitori așezați aici în jurul anului 1500, cu puternice legături, inclusiv de rudenie, cu locuitorii din zona Brașovului (Săcele) și de peste munți, în special cu cei din zona Buzăului și zona Teleajenului, localitatea Dobârlău este menționată destul de târziu în atestările oficiale.
Localitatea Mărcuș, este atestată documentar în anul 1505. Preotul Nistor din aceasta localitate păstorea în anul 1733 și cele15 familii de credincioși ortodocși din Dobârlău. Acest fapt este cosemnat în conscripția efectuată în acel an de către episcopul Inocențiu Micu Klein.
În anul 1968, s-a înființat, conform deciziei Biroului Politic al PCR Covasna, comuna Dobârlău, care cuprindea satele, până atunci separate, Dobârlău, Valea Dobârlăului, Mărcuș și Lunca Mărcușului. În urma contopirii a patru unități administrativ-teritoriale, reședința de comună a fost transferată in localitatea Dobârlău. În perioada 1968-1989 s-a menținut această situație administrativă. După aplicarea legii nr 18/1991, precum și a următoarelor acte normative în domeniu, menite să reinstaureze valoarea reală a bunurilor private s-a efectuat fără a fi luată în considerare situația veche, de folosință reală a terenurilor. În localitățile Dobârlău și Valea Dobârlăului, terenurile agricole nu au fost expropriate sau luate în mod abuziv de statul român și nu a fost înființată Cooperativa Agricolă de Producție sau orice altă formațiune de folosință comună a terenurilor, astfel calitatea și modul de folosință a terenurilor s-a păstrat.
În prezent, comuna Dobârlău ocupă o suprafață totală de 51,84 km 2, respectiv 5184 ha, din care 1607,1 ha teren agricol din care 398,11 ha teren arabil, pășune și fâneață 1.174,69 ha , livezi de pomi 3,86 ha, grădini familiare 30,64 ha, iar teren neagricol 3576,49 ha din care, vegetație forestieră și păduri 3250,21 ha, teren construibil 319,06 ha, alte terenuri- mlăștinoase, neproductive- 3,25 ha.

Comuna Dobârlău, alcătuită din patru localități având rangul de sat formează una dintre cele mai vechi populate zone din aria umanizată a Depresiunii Țara Bârsei. Așezare de oieri, conform tradiției locale, denumirea localității provine de la pastorul Dobre- unul dintre primii locuitori așezați aici în jurul anului 1500, cu puternice legături, inclusiv de rudenie, cu locuitorii din zona Brașovului (Săcele) și de peste munți, în special cu cei din zona Buzăului și zona Teleajenului, localitatea Dobârlău este menționată destul de târziu în atestările oficiale.

În conformitate cu ultimele date statistice INS, ianuarie 2021, populația totală stabilă la nivel de comună cuprinde 2201 locuitori, din care femei 1.096, bărbați 1.105.

Structura pe grupe de vârstă a populației arată un echilibru relativ stabil între grupele de vârstă. Astfel, la nivel de comună se observă o dominantă a populației între 20-54 ani (49,93 %), grupa de vârstă a celor de peste 60 de ani ocupă 28,17 %.
Piramida vârstelor are baza destul de stabilă, datorită creșterii numărului natalității din ultimii ani, populația sub 20 de ani ocupa 21,9 % din totalul populației.
Structura pe sexe a populației arată o ușoară dominare a populației de sex masculin – 50,20% față de populația de sex feminin -49,80%.

Skip to content